Intrarea triumfală în Viena a lui Matia Corvin

La 1 iunie 1485, Matia Corvin intra triumfal în Viena, în câțiva ani regele Ungariei punând stăpânire pe Austria de jos şi Stiria, cu excepţia câtorva cetăţi.

Matia Corvin s-a născut la 23 februarie 1443, la Cluj, ca cel de-al doilea fiul al lui Ioan de Hunedoara și este considerat unul dintre cei mai mari regi ai Ungariei. Pentru că pe data de 24 februarie, în calendarul roman se sărbătorește ziua apostolului Matia, acest nume i s-a dat, notează Muzeul Castelul Corvinilor, pe pagina de Facebook a instituției.

Matia Corvin a domnit 32 de ani ca rege al Ungariei (fiind ales pe tron în 1458, încoronat la 29 aprilie 1462 și domnind până la moartea sa, la Viena, în 1490). Alte titluri au fost acelea de rege al Boemiei (încoronat în 1469) și duce de Austria (din 1487).

În timpul domniei lui Matia Corvin, Regatul Ungariei a cunoscut cea mai vastă întindere din istoria sa (la vest din sud-estul Germaniei până în Dalmația, iar la est din Polonia, - excluzând Moldova și Țara Românească - până în Bulgaria de astăzi). Matia Corvin a condus în uniune personală Regatul Moraviei, Silezia și Luzația (Lausitz) (toate trei 1468/1469/1479-1490) și Austria Inferioară (1477/1485-1491). Vorbea maghiara, italiana, croata, latina și mai târziu germana, ceha, slovaca, precum și alte limbi slave. Regele Matia este amintit și astăzi, în multe istorisiri și cântece populare, ca un conducător înțelept și drept, supranumit Cel Just.

A înfiinţat una dintre marile biblioteci ale Europei, Bibliotheca Corviniana, una dintre cele mai renumite biblioteci ale lumii renascentiste, reprezentând la acea vreme cea mai mare colecţie de lucrări ştiinţifice din Europa. Potrivit cronicarului Antonio Bonfini, din copilărie, Matia era preocupat de studii şi învăţase mai multe limbi (latină, maghiară, italiană, poloneză, cehă şi germană), fiind preocupat mai ales de literatură şi de tratatele militare. Din 1460, spun istoricii, regele a început să colecţioneze cărţi pentru biblioteca sa. Aceasta a ajuns să deţină aproape 3.000 de manuscrise sau "Corvinae" şi 4.000 - 5.000 de lucrări, multe de autori greci şi latini, studii de filozofie, teologie, istorie, drept, literatură, geografie, ştiinţe naturale, medicină, arhitectură. Fiecare exemplar valora peste 1000 de florini de aur. După ce turcii au invadat Ungaria în secolul XVI, biblioteca a fost împrăştiată şi doar o mică parte din manuscrise, circa 650, au fost păstrate şi se află în prezent în biblioteci din Europa.

Pe Matia Corvin l-a preocupat multă vreme ideea războiului cu cehii. Prima sa ţintă a devenit Boemia. Pretextul pentru o intervenţie armată i l-a furnizat papa Paul al II-lea care a decis să rezolve problema husită. Timp de trei ani, regele a condus operaţiunile militare, obţinând succese militare chiar de la început. În primăvara lui 1470, printr-o ultimă campanie, Matia şi-a definitivat stăpânirea asupra Moraviei şi Sileziei. Succesele regelui Ungariei au stârnit anxietate printre vecinii lui, astfel că, foarte curând, au început să se distingă contururile unei coaliţii austro-ceho-polone. Nu a avut loc nici o luptă deschisă, dar maghiarii au reuşit să ocupe cetăţi importante, multe dintre ele după asedii de luni de zile, astfel încât, în 1487, cu excepţia câtorva cetăţi, Matia Corvin stăpânea Austria de jos şi Stiria.

Cât privește relațiile sale cu Imperiul Otoman, regele, în corespondențele cu regii și principii europeni, afirma mereu că principala sa sarcină este lupta împotriva turcilor. Roma şi Veneţia au încercat să elaboreze planurile unei noi cruciade, dar aceste planuri nu au fost puse niciodată în practică. Graniţa sudică a Ungariei era atât de liniştită încât, o vreme, turcii au renunţat până şi la obişnuitele lor incursiuni de jaf. Relaţiile cu turcii s-au înrăutăţit apoi, conflicte mai importante desfăşurându-se între 1479 şi 1481.

Regele nu a avut moştenitori legali, care să îi asigure succesiunea. În ciuda presiunilor pe care le-a făcut asupra nobilimii ca fiul său nelegitim, Ioan Corvin, să îi fie recunoscut succesor, după moartea lui Matia aristocraţia a vrut să înlăture dominaţia familiei Corvinilor. La puţin timp după moartea lui Matia habsburgii au recuperat teritoriile austriece stăpânite de acesta. La fel în câteva săptămâni Boemia s-a reîntregit şi stările boeme au refuzat să plătească Ungariei suma de 400000 de florini conform înţelegerilor anterioare. Practic Ungaria s-a restrâns la vechile ei hotare.

În ceea ce privește Hunedoara, regele Matia Corvin nu a uitat ”cetatea tatălui” său, așa cum o numea el în scrisori. Astfel, în vremea sa la castel sunt introduse elemente noi (cum ar fi galeria huniazilor și aripa nordică a castelului, ceea ce numim astăzi ”aripa Matia”, cu frumoasa sa loggie renascentistă, împodobită cu fresce.

_{Foto
sus: Intrarea Regelui Matia în Buda, pictură de Benczur Gyula, 1919
(© Magyar Nemzeti Galeria)}